Noi mecanisme de prevenire a violenței în familie și specializarea sistemului de justiție, dezbătute în cadrul audierilor publice parlamentare

Comisia pentru protecție socială, sănătate și familie a organizat vineri, 27 martie 2026, la Chișinău, audieri publice dedicate mecanismelor de prevenire și intervenție în cazurile de violență în familie. Evenimentul a reunit reprezentanți ai guvernului, experți din sistemul de justiție, avocați și membri ai societății civile, cu scopul de a identifica lacunele legislative și a propune soluții viabile pentru protejarea victimelor, în contextul necesității urgente de a reduce numărul cazurilor de abuz domestic la nivel național.

În cadrul audierilor, reprezentanții guvernamentali au subliniat importanța specializării sistemului de justiție, un proces esențial și obligatoriu demarat la începutul anului trecut. Până la sfârșitul anului 2026, aproximativ 180 de specialiști – procurori, judecători și ofițeri de urmărire penală – vor fi instruiți temeinic pentru a gestiona complexitatea cazurilor de abuz. Totodată, se află în plină desfășurare formarea a 7.000 de membri ai echipelor multidisciplinare, care includ polițiști, asistenți sociali, medici și cadre didactice. De asemenea, a fost anunțată pilotarea unui program extins de prevenire în șase regiuni ale țării, precum și crearea sistemului informațional „Vio-Data”, menit să interconecteze bazele de date ale instituțiilor de resort pentru a eficientiza monitorizarea traseului fiecărei victime.

„Pentru a asigura protecția reală pe care o așteaptă femeile și copiii, este imperativ ca sistemul de justiție să fie înalt specializat. Formarea și consolidarea echipelor multidisciplinare la nivel local ne vor permite să intervenim nu doar post-factum, ci să prevenim actele de violență înainte ca acestea să aibă consecințe ireversibile”, a declarat un reprezentant al autorităților centrale de resort.

Reprezentanții societății civile și experții juridici prezenți la dezbateri au atras atenția asupra deficiențelor din practica curentă. O problemă majoră semnalată a fost executarea defectuoasă a ordonanțelor de protecție și neaplicarea promptă a monitorizării electronice (brățărilor) pentru agresori, ceea ce lasă victimele vulnerabile imediat după ședințele de judecată. Experții au solicitat revizuirea legislației procesual-penale și contravenționale, cerând stabilirea unui timp maxim de intervenție a echipajelor de poliție – un standard recomandat de 3 până la 5 minute de la apelul de urgență. Totodată, s-a cerut includerea unor noțiuni juridice clare pentru formele extreme de violență, care să reflecte corect gravitatea cazurilor tragice recente.

„Adevărata protecție începe în momentul executării ordonanței. Dacă victima solicită ajutor, iar agresorul părăsește sala de judecată fără monitorizare electronică, o lăsăm practic fără apărare. Avem nevoie de un instrument de evaluare a riscurilor aplicat uniform de toți specialiștii și de mecanisme care să descurajeze rapid comportamentul abuziv”, au precizat apărătorii drepturilor victimelor în cadrul intervențiilor.

Participanții au pus un accent deosebit pe protecția minorilor, amintind că aceștia sunt recunoscuți legal drept victime chiar și atunci când sunt doar martori ai violenței. Discuțiile au vizat necesitatea fluidizării mecanismelor de recuperare a pensiilor de întreținere pentru copii și suportul pentru femeile aflate în situații de dependență economică. Printre propunerile inovatoare s-a numărat oferirea unui concediu plătit sau a unor facilități fiscale pentru victimele care necesită timp pentru a accesa serviciile de consiliere și justiție, subliniindu-se că lipsa resurselor financiare, în special în mediul rural, este principalul factor care menține victimele în mediul abuziv.

Audierile publice reprezintă o etapă esențială în efortul continuu de aliniere a legislației naționale la standardele internaționale de protecție a drepturilor omului. Recomandările, amendamentele și propunerile formulate pe parcursul acestor dezbateri urmează a fi centralizate și analizate pentru a fundamenta viitoarele modificări ale cadrului normativ. Efortul comun al autorităților și al societății civile are ca scop final crearea unui mediu sigur, garantarea accesului la o justiție echitabilă și impunerea toleranței zero față de orice formă de violență în familie.