Președintele României subliniază prioritățile pentru bugetul european și face un apel la stabilitate politică internă

BUCUREȘTI, 19 iunie 2026 — Președintele României, Nicușor Dan, a susținut vineri o declarație de presă la finalul reuniunii Consiliului European, detaliind eforturile diplomatice ale țării pentru menținerea fondurilor de coeziune și a politicii agricole comune în viitorul buget al Uniunii Europene. De asemenea, șeful statului a abordat situația politică internă, clarificând decizia desemnării noului prim-ministru și răspunzând preocupărilor publice privind independența justiției și protestele recente.

În cadrul negocierilor europene, România a coordonat grupul celor 16 state membre, cunoscut sub numele de „Prietenii Coeziunii”, pentru a asigura o poziție comună puternică în definirea bugetului Uniunii Europene începând cu anul 2028. Obiectivele principale vizează menținerea unui buget general robust, simplificarea politicii agricole și flexibilizarea utilizării fondurilor. Totodată, s-a cerut prelungirea perioadei de accesare a acestora, fondurile anterioare fiind extinse până la finalul anului 2023.

Un alt punct major pe agenda europeană a fost competitivitatea globală. Președintele a subliniat importanța ca fondurile destinate excelenței și inovației să fie accesibile într-un mod incluziv, oferind șanse egale de dezvoltare și statelor aflate în proces de recuperare a decalajelor economice, precum România.

„Obiectivele noastre sunt ca bugetul Uniunii să fie mare, pentru că, atâta timp cât România este un contributor net, cu cât bugetul este mai mare, cu atât contribuția netă pentru țara noastră crește. Interesul nostru major, agreat de cele 16 state, este ca modul de utilizare a fondurilor să fie cât mai flexibil, iar în competiția pentru excelență să existe spațiu și pentru țările mai puțin dezvoltate”, a declarat președintele Nicușor Dan.

Referitor la politica de extindere a blocului comunitar, șeful statului a explicat stadiul negocierilor pentru Republica Moldova și Ucraina. Deși un demers de deschidere accelerată a capitolelor de negociere nu s-a concretizat în această sesiune, ca urmare a solicitărilor de modificare a textului din partea Ungariei, s-a precizat că acesta reprezintă un proces diplomatic normal, urmând ca România să continue sprijinul activ pentru integrarea europeană a statelor vecine.

Pe plan intern, declarațiile au vizat contextul politic marcat de demiterea guvernului în urmă cu șase săptămâni. Președintele a detaliat decizia de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier, subliniind competențele acestuia în gestionarea bugetelor și a fondurilor europene, precum și capacitatea sa de a naviga mediul politic tensionat.

„Mandatul meu este menținerea direcției pro-occidentale și evitarea unei căderi economice bruște. Am ales o variantă pe care am considerat-o cu cele mai mari șanse de a trece prin Parlament, în condițiile în care niciun partid nu a venit la consultări cu o propunere susținută de o majoritate clară. Este o alegere asumată pentru a putea avea un guvern cu puteri depline și a finaliza procesele legate de PNRR”, a explicat șeful statului.

În contextul protestelor din Piața Victoriei, generate de hotărâri recente ale unor instituții judiciare și de integritate, președintele a transmis un mesaj de calm. Acesta a dat asigurări că România nu se află într-o criză profundă a statului, ci traversează un moment de tensiune socială și neîncredere. El a reiterat că rolul fundamental al instituțiilor de integritate este de a sancționa actele reale de corupție prin folosirea funcției publice, avertizând asupra riscului deciziilor disproporționate.

În finalul intervenției sale, președintele României a lansat un apel ferm către întreaga clasă politică, avertizând că declanșarea prematură a campaniei electorale și perpetuarea instabilității guvernamentale reprezintă riscuri majore pentru atragerea fondurilor europene și pentru stabilitatea economică a țării pe termen scurt și mediu.