Deputata Olga Cebotari atrage atenția asupra restanțelor semnalate de Comisia Europeană în raportul privind Republica Moldova

Deputata Olga Cebotari, vicepreședintă a Comisiei pentru integrare europeană din partea fracțiunii PSRM, a susținut vineri, 6 noiembrie 2026, în Republica Moldova, un briefing de presă dedicat analizei raportului anual de extindere al Uniunii Europene. Intervenția a avut ca scop evidențierea vulnerabilităților și a restanțelor din procesul de aderare, parlamentara solicitând acțiuni concrete pentru ca reformele adoptate să genereze rezultate directe în nivelul de trai al cetățenilor.

În cadrul briefingului, Olga Cebotari a menționat că, deși documentul Comisiei Europene confirmă anumite progrese în procesul de aderare, acesta semnalează și numeroase deficiențe. Potrivit deputatei, singurul domeniu apreciat cu calificativul de „progres foarte bun” este Capitolul 31, care vizează politica externă, de securitate și apărare. În majoritatea celorlalte sectoare, evoluțiile au fost evaluate drept bune sau modeste, multe dintre recomandările anului precedent fiind îndeplinite doar parțial din cauza aplicării deficitare a legislației adoptate.

„Recunoaștem progresele consemnate de Comisia Europeană, însă pentru mulți cetățeni acest optimism nu se reflectă suficient în nivelul de trai, în calitatea serviciilor publice și accesul la actul de justiție. Oamenii resimt progrese pe hârtie, dar nu și în viața lor de zi cu zi”, a declarat deputata Olga Cebotari.

Un prim bloc de probleme abordat în timpul conferinței vizează funcționarea justiției și eficiența luptei împotriva corupției. Raportul european semnalează deficitul de personal și durata îndelungată a proceselor. Conform datelor prezentate, în anul 2025, 38 de procese în primă instanță privind cauze de corupție la nivel înalt, care vizau 85 de persoane, au încetat din cauza expirării termenului de prescripție. De asemenea, documentul relevă dificultăți majore în transformarea sechestrelor în recuperări efective, citând un audit potrivit căruia doar aproximativ 0,6% din valoarea activelor înghețate în perioada 2018–2025 au fost recuperate și transferate efectiv la bugetul de stat.

În ceea ce privește calitatea democrației și controlul parlamentar, analiza arată că dialogul dintre majoritatea parlamentară și opoziție rămâne insuficient, nicio ședință plenară nefiind dedicată proiectelor propuse de opoziție. În acest context, Olga Cebotari a amintit criticile formulate de Comisia de la Veneția asupra proiectului noului Cod al Parlamentului, care avertizează asupra riscurilor de marginalizare a opoziției și solicită garanții efective pentru dezbateri.

Capacitatea administrativă a statului și situația financiară reprezintă alte puncte vulnerabile evidențiate în raport. Rata de realizare a acțiunilor prevăzute în 2025 pentru strategia de reformă a administrației publice a fost de 65%, iar legătura dintre planificarea politicilor și buget s-a deteriorat în 2026. Totodată, aproximativ 20% dintre funcțiile din serviciul public sunt vacante, instituții precum Consiliul Concurenței și Centrul Național de Management al Crizelor confruntându-se cu un deficit acut de angajați. Din perspectivă fiscală, raportul constată o slăbire a poziției țării, un deficit ridicat, o datorie publică pe o traiectorie ascendentă și o execuție redusă a investițiilor publice, în condițiile în care cadrul bugetar pentru perioada 2026–2028 nu a fost aprobat.

Pe dimensiunea socio-economică și de infrastructură, deputata a prezentat o serie de indicatori îngrijorători reieșiți din evaluarea europeană:

• Nivelul de trai și asistența socială: În 2025, rata sărăciei a atins 31,1% la nivel național și 40% în mediul rural, pe fondul unei acoperiri insuficiente cu servicii sociale și al dificultăților de personal și de delimitare a responsabilităților în cadrul reformei „Restart”.
• Educație și sănătate: Doar 44% dintre elevii evaluați ating nivelul de bază la matematică și 48% la lectură. În sectorul medical, accesul la îngrijiri rămâne inegal, afectând în special populația din mediul rural, vârstnicii și persoanele cu dizabilități.
• Infrastructură și energie: Sunt semnalate întârzieri repetate la operaționalizarea liniei electrice Chișinău–Vulcănești și în procesul de reabilitare a căii ferate, blocaje care afectează securitatea energetică și conectivitatea economică.
• Agricultură: Sistemele de administrare a sprijinului agricol sunt încă în dezvoltare, fiind necesară consolidarea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) și stabilirea unor condiții clare pentru ca fermierii mici să poată accesa fondurile europene.

Deputata a atras atenția și asupra obligațiilor de aliniere a politicii externe și comerciale la rigorile Uniunii Europene. În prezent, regimul de vize al Republicii Moldova prezintă diferențe față de cel european pentru 11 state, printre care țări membre ale CSI (Federația Rusă, Kazahstan, Azerbaidjan), dar și Turcia sau Qatar. Olga Cebotari a subliniat necesitatea unor explicații clare privind impactul pe care eventuala anulare a acordurilor bilaterale de liberă circulație și adaptarea acordurilor comerciale îl vor avea asupra cetățenilor, producătorilor și exportatorilor autohtoni.

Referindu-se la Foaia de parcurs anunțată pentru anul 2027, vicepreședinta Comisiei pentru integrare europeană a precizat că documentul stabilește priorități, dar nu garantează închiderea capitolelor de negociere, acest pas depinzând strict de îndeplinirea criteriilor privind statul de drept, reforma justiției și combaterea corupției. În acest sens, parlamentara a solicitat executivului să coreleze Planul Național de Aderare cu Foaia de parcurs a Comisiei Europene și să prezinte în fața Parlamentului termenele, resursele și responsabilii pentru fiecare obiectiv.

„Oportunitățile parcursului european trebuie valorificate cu responsabilitate, astfel încât cetățenii să resimtă progresele printr-un acces mai bun la justiție, servicii publice de calitate și mai multe șanse de dezvoltare economică. Oamenii așteaptă rezultate reale, dar nu legi bifate și rapoarte frumoase”, a conchis Olga Cebotari.

În încheierea briefingului, deputata a anunțat că săptămâna viitoare va prezenta o analiză amplă asupra pozițiilor de negociere pe care Republica Moldova le-a pregătit pentru Uniunea Europeană.