Fraudele de tip TUX: doar 13 plângeri la nivel național, în ciuda pagubelor estimate la zeci de milioane

Chișinău, 25 noiembrie 2025 - Comisia pentru economie, buget și finanțe a Parlamentului Republicii Moldova a organizat marți, 25 noiembrie 2025, audieri publice pentru a analiza amploarea fraudelor pe platformele online de investiții, cu un focus special pe schema „TUX”. În cadrul ședinței, reprezentanții instituțiilor de forță și de reglementare au dezvăluit că, în ciuda percepției publice a unor pagube de zeci de milioane, la nivel național au fost înregistrate doar 13 plângeri oficiale din partea victimelor.

Evenimentul a scos la iveală complexitatea combaterii infracțiunilor cibernetice, care au migrat masiv în mediul online și au un caracter transnațional. Reprezentantul Inspectoratului General al Poliției (IGP), a subliniat creșterea alarmantă a acestui tip de infracțiuni, numărul cauzelor penale pentru escrocherii online crescând de la 450 în 2023 la 950 în anul curent.

„Infracționalitatea a migrat masiv în mediul online și, în majoritatea cazurilor, aceste acțiuni sunt organizate din afara teritoriului Republicii Moldova. Nu mai putem vorbi de o infracțiune care se comite doar pe teritoriul țării noastre, ceea ce necesită o activitate mult mai complexă, inclusiv prin comisii rogatorii cu statele de unde pornesc aceste fenomene”, a declarat reprezentantul IGP.

Cu referire la cazul specific „TUX”, poliția s-a autosesizat și a inițiat o cauză penală în luna august 2025, în baza articolelor privind practicarea ilegală a activității de întreprinzător și spălarea banilor. Numărul redus de plângeri, doar 13 la nivel național, este pus pe seama reticenței victimelor, care fie conștientizează că au luat parte la o schemă ilegală, fie se tem să declare sursa veniturilor investite. Autoritățile au trimis deja peste 120 de solicitări către platforme internaționale precum Binance și RedotPay pentru a urmări fluxurile financiare.

Din partea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), Dumitru Budeanschi a clarificat că instituția sa are competențe doar pe piața reglementată și autorizată, iar platformele de tip TUX au activat în afara acestui cadru legal.

„Grija pentru investitori a fost gândită de-a lungul anilor pe segmentul reglementat. Această activitate frauduloasă a avut loc în afara entităților reglementate de către CNPF. Fenomenul a căpătat o amploare globală, iar noi, odată cu ajustarea cadrului legal la cel al Uniunii Europene, vom aduce mai multă claritate și protecție”, a menționat Budeanschi. Acesta a adăugat că CNPF a primit cinci petiții legate de TUX, toate după sistarea activității platformei, și nu poate confirma cifra de 50 de milioane vehiculată în spațiul public.

Reprezentantul Serviciului pentru Combaterea Spălării Banilor a explicat că aceste scheme evită canalele financiare formale. Plățile sunt efectuate către persoane fizice interpuse, care acționează ca agenți, utilizând metode precum „money mules” (cărăuși de bani) sau „drop accounts” (conturi vândute), ceea ce face extrem de dificilă urmărirea banilor și identificarea beneficiarilor finali.

În concluzie, instituțiile au convenit că este necesară o abordare complexă, care să includă ajustarea cadrului legislativ prin transpunerea directivelor europene (precum MiCA), o mai bună cooperare interinstituțională și internațională, crearea unei „liste negre” a platformelor frauduloase și intensificarea campaniilor de educație financiară pentru a spori vigilența cetățenilor în fața acestor riscuri.