Președintele Autorității Electorale Permanente anunță o reformă legislativă majoră și rezultatele controalelor financiare la partidele politice
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a susținut marți, 7 iulie 2026, o conferință de presă în cadrul căreia a prezentat direcțiile strategice de reformă ale instituției, noile proiecte legislative menite să modernizeze sistemul electoral din România și rezultatele controalelor financiare efectuate la partidele politice. Demersul are ca scop transparentizarea activității autorității, eficientizarea cadrului normativ și restabilirea disciplinei financiare în mediul politic.
Un punct central al agendei l-a constituit necesitatea adoptării unui nou pachet legislativ electoral. Președintele AEP a subliniat că arhitectura actuală a sistemului electoral este depășită și a atins limitele de funcționare. În acest sens, au fost constituite grupuri de lucru, în colaborare cu mediul academic și societatea civilă, pentru elaborarea a patru proiecte de lege esențiale: transparența publicității politice, legea partidelor politice, organizarea și funcționarea AEP, și finanțarea campaniilor electorale.
„Arhitectura actuală a sistemului electoral este depășită și a atins limitele de funcționare, eficiență și sustenabilitate. Este necesară o reformă coerentă și o reconfigurare de ansamblu la nivel legislativ, instituțional și operațional”, a declarat Adrian Țuțuianu, subliniind urgența aducerii legislației la standardele actuale.
În contextul alinierii la reglementările europene, instituția pregătește implementarea Regulamentului UE 2024/900 privind transparența și vizarea unui public țintă în publicitatea politică. AEP a fost desemnată punct național de contact, iar un proiect de lege pentru aplicarea acestor norme va fi supus dezbaterii publice în scurt timp. Noile reguli vor impune sancțiuni severe pentru entitățile care nu respectă transparența surselor de finanțare a mesajelor politice în spațiul public și pe platformele online.
O altă temă majoră a conferinței a vizat controlul finanțării partidelor politice pentru anii 2023 și 2024. Până în prezent, au fost finalizate 228 de acțiuni de control, vizând inclusiv marile formațiuni politice. În urma neregulilor constatate – care au inclus contractarea de împrumuturi nelegale, raportări financiare incomplete și cheltuieli nejustificate din subvenții – au fost aplicate amenzi în valoare totală de peste 4,3 milioane de lei și au fost confiscate sume de aproximativ 1,4 milioane de lei.
Pe plan intern, conducerea AEP a dispus măsuri stricte pentru eficientizarea activității și reducerea cheltuielilor bugetare cu 10%. În urma unor evaluări interne, s-a constatat un număr uriaș de zile de concediu de odihnă neefectuate din anii precedenți (peste 13.500 de zile), motiv pentru care a fost introdus un sistem electronic strict de pontaj cu cartelă. Totodată, președintele AEP a atras atenția asupra unui fenomen intern care afectează bugetul instituției: zeci de litigii deschise de propriii angajați pentru obținerea unor sporuri și drepturi salariale retroactive.
„Misiunea mea este să facem ordine în această instituție. Nu putem accepta ca eforturile de reformă să fie blocate de interese personale sau de refuzul de a respecta un program normal de muncă. Este nevoie de disciplină și de respectarea normelor de legalitate, eficiență și responsabilitate bugetară”, a subliniat președintele instituției.
Nu în ultimul rând, autoritatea a realizat progrese semnificative în curățarea Registrului Electoral. În urma verificărilor recente, aproape 15.000 de persoane decedate au fost radiate din evidențe, procesul de actualizare continuând pentru alte mii de înregistrări incerte. De asemenea, AEP a notificat Guvernul cu privire la necesitatea organizării de alegeri locale parțiale în zeci de localități unde mandatele de primar au fost vacantate.
