Audieri publice la Chișinău: eforturi comune pentru protecția copiilor și consolidarea mecanismelor de investigare a abuzurilor

Chișinău, 2 iunie 2026 – Astăzi a avut loc a doua ședință a platformei privind consolidarea sistemului de protecție a copiilor din Republica Moldova, având ca temă centrală aplicarea cadrului normativ privind investigarea infracțiunilor cu caracter sexual asupra copiilor și prevenirea revictimizării acestora. Evenimentul, desfășurat în contextul implementării Programului Național de Aderare la UE, a reunit oficiali de rang înalt, experți în justiție, procurori, judecători, avocați și reprezentanți ai societății civile pentru a identifica soluții viabile în protejarea celei mai vulnerabile categorii de victime.

Dezbaterea s-a concentrat pe necesitatea îmbunătățirii mecanismelor de investigare și a procedurilor legale, precum și pe crearea unui mediu instituțional care să prioritizeze interesul superior al copilului. Deși statul a înregistrat progrese, inclusiv prin deschiderea Centrelor regionale de asistență integrată de tip Barnahus (în Bălți, Cahul și Chișinău), participanții au subliniat că procesele trec încă printr-o aplicare neunitară, iar deficitul de resurse umane specializate reprezintă o vulnerabilitate majoră.

„Protecția copiilor victime ale abuzului nu este doar o obligație legală a statului, ci și o responsabilitate morală fundamentală. Numai acționând împreună, printr-o cooperare intersectorială solidă, putem asigura dreptul la protecție al acestor copii și putem preveni revictimizarea lor în cadrul procedurilor penale”, a declarat moderatorul ședinței în deschiderea lucrărilor.

În cadrul audierilor, au fost prezentate date statistice alarmante care confirmă necesitatea unor intervenții rapide și adaptate. Vasile Coroi, Avocatul Poporului pentru Drepturile Copilului, a subliniat importanța respectării convențiilor internaționale (ONU și Lanzarote) și a evidențiat problema raportării insuficiente a cazurilor din mediul online. Totodată, a accentuat nevoia de a asigura audierea copiilor în condiții speciale, într-un mediu sigur, cum este cel oferit de modelul Barnahus.

„Un aspect esențial ține de celeritatea proceselor penale. Situațiile în care durata proceselor este extinsă, cum a fost cazul discutat recent care a durat 11 ani, reprezintă o lovitură directă asupra recuperării psiho-emoționale a minorului. Audierea copilului trebuie să aibă loc imediat, respectând cu strictețe principiul diligenței absolute”, a explicat Vasile Coroi.

Potrivit datelor prezentate de Tatiana Gulea, procuror-șef al Secției Urmărire Penală din cadrul Procuraturii Generale, în anul 2025 au fost investigate sute de cauze penale cu implicarea minorilor, constatându-se, din păcate, o rată ridicată de victimizare a acestora, inclusiv în mediul familial și în cel online. Analiza arată o incidență crescută a infracțiunilor cu caracter violent.

„Audierile în condiții speciale, instrumentate conform articolului 110/1 din Codul de Procedură Penală, reprezintă principalul filtru de protecție a minorului. Chiar dacă procentul cauzelor trimise în instanță în care victimele sunt minori a crescut la aproape 60%, observăm obstacole de ordin practic: aplicarea neunitară a procedurilor, fluctuația de cadre și lipsa specialiștilor psihologi calificați care să ofere asistență intervievatorului”, a punctat reprezentanta Procuraturii Generale.

Totodată, un accent deosebit a fost pus pe necesitatea revizuirii statutului intervievatorului. Liliana Postol, secretar de stat la Ministerul Justiției, a vorbit despre eforturile de racordare a practicilor naționale la standardele europene și necesitatea unei abordări unitare. Ministerul propune amendarea Codului Penal și celui de Procedură Penală, extinderea instruirilor continue, precum și adoptarea unor practici restaurative, care să înlocuiască treptat simpla justiție retributivă, luând în calcul interesul copilului.

De asemenea, s-a menționat că planul de acțiuni elaborat în comun cu partenerii internaționali (precum UNICEF) prevede aprobarea unui ghid de audiere a copiilor vulnerabili și revizuirea cadrului normativ pentru a garanta calitatea intervențiilor.

Societatea civilă și experții în drepturile copilului, inclusiv reprezentanții Asociației „The Moldova Project”, au semnalat că sistemul actual are încă sincope în pregătirea intersectorială, solicitând formarea unui număr mai mare de profesioniști certificați care să gestioneze corect traumele copiilor și să oprească abuzurile repetate. S-a propus crearea unui grup de lucru tehnic pentru a finaliza modificările legale și pentru a unifica procedurile de asistență pe întreg teritoriul național.

Platforma își va continua activitatea pentru a monitoriza implementarea deciziilor asumate, cu scopul ca Republica Moldova să dezvolte un sistem judiciar în care siguranța și demnitatea copilului se află efectiv în centrul oricărei intervenții.